Marius Stavrositu poate fi un personaj încântător pe terenul de handbal, așa cum s-a întâmplat în manșa tur a semifinalei Cupei Cupelor cu Granollers, dar și în afara lui. O discuție cu charismaticul jucător este întotdeauna fascinant. Machidon la origini, la fel ca și marele Cristian Gațu, Stavrositu pare că s-a născut pentru a fi artist pe terenurile de handbal. Cel puțin semifinala de Cupa Cupelor, una cu o miză net superioară meciurilor de zi cu zi din Liga Națională, a fost pe placul jucătorului, precum un actor care își propune ca la finalul prestației să ridice o sală întreagă în picioare. „Am jucat ca-n tinerețe”, sunt primele cuvinte ale lui Stavrositu (29 de ani).
„Los petardos? Ne-au luat de sus!” El a contribuit cu șapte goluri la succesul Stelei din partida tur, dar ace-st lucru nu-l încântă foarte mult: „Mă simt mult mai fericit acum când dau două pase frumoase de gol, decât atunci când înscriu 10 goluri”. „Nu am jucat niciodată într-o finală de cupă europeană, iar acest lucru m-a motivat enorm. Faptul că în sală ne-am trezit dintr-odată cu peste 5.000 de susținători ne-a dat aripi. La Chiajna nu știu dacă avem 200-300 de spectatori. Atmosfera a fost senzațională. Am jucat cu HCM la Kiel, în fața a peste 15.000 de oameni, dar nu a fost așa ca în Polivalentă. Ce au putut să facă băieții ăia de la fotbal…”, continuă jucătorul. Răutatea a căpătat-o însă după unele afirmații apărute în presa din Spania: „Georgescu ne-a arătat cum ne-au făcut spaniolii înainte de meci. Am citit că ne-au spus «los petardos», de parcă eram adunați de pe străzi. Ne-au cam luat de sus și le-am arătat noi. Păcat că nu am câștigat și mai clar. Dacă eram mai atenți pe final, poate că altul era rezultatul. Diferența de patru goluri nu știu dacă e suficientă pentru retur”.
Toată lumea îl strigă „Pablositu” După un asemenea meci, ineÂvitabil discuția se duce și către echipa națională. La cum a jucat cu spaniolii, Stavrositu nu ar trebui să lipsească de la „dubla” pentru Mondiale cu rușii. „Am pierdut echipa națională de când a venit domnul Stângă. Dacă mă cheamă la viitoarele acțiuni, mă duc cu mare plăcere. Eu nu sunt jucător care face fițe, că merg, că nu merg. Sper să-l oblig pe selecționer, prin evoluțiile mele din cupele europene, să mă convoace”, susține „Pablo”, așa cum îl strigă toți prietenii. Cu această ocazie, lămurește și problema poreclei: „Primul meu antrenor, Cornel Damian, care a decedat într-un accident de mașină când se ducea să-mi negocieze transferul de la juniori la HCM Constanța, mă striga «Pablositu». Stavrositu era greu de pronunțat. Nu era un nume comun precum Iliescu, Popescu, Constantinescu. Din clasa a V-a toată lumea îmi spune «Pablo»”.
I-a prins bine „biciul” Amintind de perioada junioratului, Stavrositu nu uită că la Constanța s-a format ca om și ca jucător. „80% din echipa HCM-ului a fost formată pe scheletul unor handbaliști de 18-19 ani. Antrenorul Ioan Crăciun mai punea și biciul pe noi, dar acum stau și mă gândesc și chiar mi-a prins bine. E drept, la 30 de ani e greu să mai primești o palmă”, conchide Stavrositu, un jucător care s-a acomodat mai greu cu Bucureștiul, dar care poate ajunge un soi de erou dacă duce Steaua într-o finală de cupă europeană adevărată. Mingea este în terenul lui.
Modelul său Mulți l-au privit ca pe urmașul lui Gațu. „L-am urmărit pe câteva casete și am vrut să ajung ca și actualul președinte al FRH”
Viața de zi cu zi Stavrositu intenționează să se căsătorească. Prietena lui, Raluca, este din Constanța și lucrează la o bancă din Capitală
Viitor „Centrul” este la final de contract cu Steaua și n-ar fi exclus ca din vară să revină la HCM. În niciun caz nu-și dorește să mai plece afară
„Stavrositu a jucat extraordinar. Este acum un jucător matur. Mi-a plăcut că a evoluat și pentru echipă”, Cristian Gațu
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER